Casa ei a devenit loc de „pelerinaj” pentru români și turiștii străini! Doamne, ce frumos! Nu vezi așa ceva la toate colțurile. Uite ce a apărut în grădina acestei maramureșence:

Maria Tetişan este o femeie simplă, din Maramureş, cu o pasiune colorată: de peste 30 de ani cultivă mii de lalele, nu ca să le vândă, ci pentru că îi place să vadă, an de an, cum curtea ei generoasă exploadează de culoare. I s-a dus vestea şi oameni din toată ţara vin în satul Chechiş, la ea acasă, ca la un obiectiv turistic. De cum intri în gospodăria „Măriucăi Olandeza”, cum i se spune, ai impresia că ai aterizat în „Ţara lalelelor”.

La doar 16 kilometri de Baia Mare, în satul Chechiş, oamenii vin ca la un obiectiv turistic. Vin să vadă „mica Olandă” şi pe „Măriuca Olandeza”, aşa cum este poreclită în sat bătrâna. Odată ajuns în curtea ei, înţelegi de unde îi vine porecla: un imens câmp de lalele roşii dă impresia că ai aterizat în „Ţara lalelelor”. Mii de flori colorate sunt cultivate pe un teren generos, pe care se mai pot construi lejer două case.

Cei patru copii ai săi au crescut mari și au plecat la casele lor, iar ea a constatat că nu mai are nicio motivație să crească animale și să cultive pământul. Pasiunea pentru cultivarea lor și-a descoperit-o după ce prima dintre fiicele ei s-a mutat în Olanda și a început să-i trimită bulbi de lalele, să înfrumusețeze grădina de acasă.

„Mergeam des la ea și nu mă mai puteam îngriji de gospodărie. Copiii au spus să renunț la animale, că îmi cumpără ei tot ce am nevoie, dar să pot merge la ei oricând”, povestește Maria Tetișan cum a pornit totul.

Acesta a fost începutul, apoi a adus tot mai multe lalele. Care s-au mai înmulțit în grădină și, acum, după 20 de ani, tot locul este ocupat cu frumoasele flori. Femeia spune că sunt florile ei preferate și, chiar dacă rezistă pentru o perioadă scurtă de timp, ea le adoră. ”Nu mă interesează dacă țân numa’ câteva zile. Aci îi terenu’ meu și pun ce vreu io. Nu le comercializez, nu fac afaceri cu ele, da’ le îngrijesc că-mi plac”, spune ea, hotărâtă.

Bătrâna a învăţat lecţia umilinţei din copilărie, când de la 11 ani, mergea cu coşul în spate spre Baia Mare, pe jos, pentru a vinde lactatele produse în gospodărie. „Şi ce iernuri erau atunci. Şi mergeam peste deal, pe la Groşi, să fie mai aproape. Nu zic că nu e importantă o facultate, da io’ am facultatea vieţii. Pe mine nu mă interesează câtă şcoală are omul, ci gestul lui”, mai filosofează ea. Apoi schimbă registrul şi îşi aminteşte că sunt 30 de ani de când una din fiicele ei a plecat în Olanda şi a început să o viziteze. Atunci mergea cu avionul, dar nu s-a temut niciodată că nu se va descurca în hăţişul de informaţii la care trebuie să fie atentă într-o călătorie. „Păi dacă scrie pă biletu’ tău de avion o literă, apoi te uiţi după ie şi te duci pă linia ceie până în capăt”, explică femeia.

Primele flori pe care le-a primit le-a sădit în grădină, însă ulterior, s-a decis să-și umple toată curtea cu lalele. ”Prima dată, Onița (una din fiicele sale, n.r.) mi-o adus câteva și le-am pus în grădină. Și-apoi de-acole, io m-am tăt ocupat de ele, că mi-s tare dragi! Amu 30 de ani le-am avut (pe primele, n.r.) pe cele din grădină. Da’ iestelalte (roșii) îs de 20 de ani”, mai spune femeia.

Apoi dă detalii despre cum le îngrijește, cum există un soi la care trebuie să le rupă capetele după ce cad petalele, dar cum s-a păcălit și le-a rupt, fără să știe că nu trebuie să facă asta, la alte soiuri. Pe de altă parte, chiar dacă mai toată grădina ei e ocupată cu lalele, ea folosește spațiul la maximum. ”Aici, în grădină, după ce trec lalelele pun printre ele varză”, arată Măriuca spre o porțiune mică îngrădită.

Extrem de mândră de lalelele ei, în perioada cât sunt înflorite, Măriuca Olandeza este vizitată mereu de diferite persoane. Drept mărturie, în casă are o mulțime de albume foto în care stau la loc de cinste fotografiile cu vizitatorii. Fotografiile cu copiii ei au și ele un loc aparte și le privește cu mândrie. ”Asta mică o fo’ gardian la închisoare, la Haga. Io am fost tare severă cu ei că n-am vrut să-i scap din mână. De eram mai… poate că amu’ erau pân’ canale, copiii mei”, mai spune maramureșeanca.

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

x

Check Also

Semințele care refac funcția ficatului, pancreasului și rinichilor, prevenind diabetul – cum se folosesc?

Semintele de mei nu se afla printre semintele populare atunci cand vine vorba despre sanatate, ...