Cuvântul lui Dumnezeu pentru Astăzi DATORIA TA FAȚĂ DE COPILUL TĂU (1)

„Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată” (Proverbe 13:24)

Ca părinte, sunt trei lucruri pe care i le datorezi copilului tău. Primul este afecțiunea. Biblia spune că dacă îți iubești copilul, îl vei disciplina. Lucrul acesta îl vei face în dragoste, nu la mânie. Nu cădea în plasă, crezând că părinții buni nu-și disciplinează copiii pentru că „îi iubesc prea mult.”

De fapt, dacă tu nu-ți disciplinezi copiii nu înseamnă că nu o faci pentru că îi iubești prea mult pe ei, ci pentru că te iubești prea mult pe tine. Un sondaj a relevat faptul că peste 90 la sută din absolvenții de liceu și-ar fi dorit ca părinții și profesorii să-i iubească suficient de mult ca să-i disciplineze mai des și să pretindă mai mult de la ei.

La fel ca apa, noi urmăm calea rezistenței minime. E mult mai ușor să treci cu vederea anumite probleme, să eviți confruntarea, să-ți bagi capul în nisip și să speri că lucrurile se vor îmbunătăți, decât să suferi durerea disciplinării unui copil pe care îl iubești. Biblia spune: „Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care-l iubește.” (Proverbe 3:12)

Însușește-ți-l! Cel mai extraordinar și mai înțelept tată dintre toți este Dumnezeu. El nu numai că iubește, dar El este dragoste. Cu toate acestea, citim aici că Dumnezeul nostru iubitor este unul care disciplinează.

Orice părinte care refuză să-și disciplineze copilul spune de fapt că este un părinte mai bun decât Dumnezeu. Dragostea face întotdeauna ce este mai bine pentru cealaltă persoană. Sunt clipe în care dragostea cere disciplinare și instruire!

Citeste și Printul Kuweitului Abdullah Al Sabah decide să se închine celui mai mare Print al Pacii, lui ISUS HRISTOS: Daca voi fi omorat sa stiti de ce, dar macar il voi cunoaste pe ISUS CRISTOS

Cum construiești o relație corectă cu copilul tău?
La sfârșitul fiecărei lucrări despre abuz ofer posibilitatea ca oricine dorește rugăciune personală să vină în față. După ce termin slujirea, majoritatea supraviețuitorilor au o singură cerere de rugăciune.

Lucrarea mea i-a făcut să realizeze că competențele părintești de până atunci au fost abuzive. Una din cele mai mari nevoi ale trupului lui Hristos este să audă predici și lecții despre competențele părintești. Aceasta nu trebuie să ne surprindă.

Unde învățăm aceste abilități de creștere a copiilor? De la părinții noștri. Aceste competențe părintești disfuncționale ajung să fie transmise de la o generație la alta. Nu mă înțelegeți greșit, sunt excepții. Am cunoscut părinți excepționali care proveneau din familii disfuncționale oribile și am cunoscut părinți groaznici care proveneau din familii excepționale. Dar în mare parte, imităm

competențele părintești ale celor care ne-au crescut.

De aceea consider înțelept să prezint următoarele ponturi despre parenting pozitiv.

Construiește încrederea de sine a copilului tău:

• Recunoaște când copilul tău face ceva bun, nu doar prin corectarea lui când greșește ceva. Când fiul meu cel mai mic era copil mic, s-a întâmplat ca tatăl meu să fie prezent când l-am corectat într-o zi. Mi-a spus: „Fiule, ai procedat bine. Ai fost ferm, totuși iubitor. Dar îți dai seama că de fiecare dată când îl corectezi pentru ceva greșit, trebuie să-l lauzi de fiecare dată când face ceva bun?” Instantaneu mi-am dat seama că avea dreptate. Am învățat mai târziu că psihicul uman este atât de fragil, încât are nevoie de o duzină de afirmații pozitive pentru a compensa fiecare lucru negativ pe care îl aude. Nu pot să-mi dau seama cum a devenit tata atât de înțelept între timp, pentru că pe mine nu m-a crescut așa. Totuși, și în ziua de azi sunt recunoscător pentru această picătură de înțelepciune părintească.

Dacă tot ce facem este să îi criticăm pe copii și niciodată nu îi lăudăm, în final vor crede că indiferent cât se străduiesc, nu pot să ne facă pe plac. Concluzia lor este deseori „de ce să îmi mai bat capul?”

Același scenariu se poate întâmpla și la locul de muncă. Dacă șeful tău te critică întruna, în final vei

ajunge în punctul în care vei renunța să mai încerci.

• Laudă-ți copilul pentru că a încercat, nu doar pentru că a reușit să facă ceva. Învățăm atât din eșecuri, cât și din succesuri.

• Cât de mult posibil, împuternicește-i pe copiii tăi, incluzându-i în deciziile care le afectează viața.

• Dă-le responsabilități potrivite vârstei lor.

• Exprimă dragoste necondiționață. Copiii trebuie să știe că și atunci când fac alegeri greșite și te dezamăgesc, totuși dragostea ta necondiționată pentru ei nu s-a schimbat.

• Acceptă-ți copiii așa cum sunt. Copiii pot avea trăsături de personalitate asemănătoare cu ale tale, dar vor avea și trăsături contrastante.

• Încurajează speranțele, visele copiilor tăi și când este posibil lasă-i să-și satisfacă curiozitatea.

Dezvoltă competențe bune de comunicare:

• Fii sincer cu soțul/soția ta și cu copiii, și încurajează sinceritatea.

• Stabilește contact vizual cu persoana cu care vorbești. Oferă-le atenția ta neîmpărțită.

• Ascultă, nu te lăsa distras de faptul că vorbești cu un copil.

• Folosește un vocabular pe care copilul să-l înțeleagă.

• Încurajează întrebările pentru a stabili claritatea.

• Acceptă greșelile ca o parte din învățare. Atât părinții, cât și copiii trebuie să recunoască greșelile.

Managementul comportamentului:

• Stabilește niște rutine ale familiei, și fii consecvent și corect în reguli, așteptări și consecințe.

• Pune-ți așteptări realiste bazate pe vârsta și abilitățile copilului tău.

• Asigură-te că toți cei care au grijă de copii, au aceleași așteptări.

• Consecințele trebuie să fie potrivite cu „infracțiunea”. Nu exagera sau reacționa greșit.

• Permite copiilor să experimenteze consecințele naturale ale acțiunilor lor.

• Oferă recompense pentru comportament pozitiv, și fii consecvent în acordarea recompenselor și consecințelor.

Crează exemple pozitive de urmat:

• Învață-l pe copilul tău toleranța. Ține minte, copiii învață din felul cum te porți tu, nu numai din ce le spui. Ai grijă cum te porți când nu ești de acord cu cineva sau când ești furios.

• Tratează copiii cu respectul pe care-l așteptai tu când erai copil.

• Fii exemplu bun în a avea o părere diferită sau a fii furios.

• Învață copiii să rezolve o problemă, lăsându-i să te vadă pe tine cum o faci.

Dacă nu ai resurse umane de a învăța aceste lecții în casă, procură filme de la Focus On The Family.

Cum poți ajuta:

• Achiziționează competențe părintești pozitive.

• Confruntă-ți propriile sentimente și comportamente negative.

• Învață să recunoști semnele avertizatoare ale abuzului copiilor.

• Învață să recunoști semnele unei personalități abuzive.

• Niciodată să nu disciplinezi copiii când ești furios.

• Învață-i pe copii comportamente potrivite pentru ei, și de la alții.

• Învață-i pe copii ce să facă când nu se simt în siguranță.

• Învață-i pe copiii tăi limitele fizice potrivite.

• Învață-i pe copii diferența între secrete bune și rele.

• Fii consecvent. Inconsecvența crează nesiguranță.

• Asigură-te că copilul tău știe că ești mereu acolo să-l asculți și să-l sprijinești.

• Ascultă și află de ce copilul nu vrea să fie cu cineva.

• Participă la activitățile copilului tău și cunoaște-i prietenii.

• Încearcă să determini cauza unhttp://or anumite comportamente și atitudini schimbate, și observă dacă copilul arată cunoștințe sexaule premature.

• Fii protectiv când cineva arată mai mult interes față de copilul tău.

Sursa: Fundatia Seer

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

x

Check Also

Ce mireasă a fost mai frumoasă: Meghan Markle, Kate Middleton sau Lady Diana? Cele mai frumoase poze de la cele trei nunti

Și-au găsit toate trei Prințul, cu care s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii de vis, ...