DIANA ADINA ȘI POVESTEA EI

Diana Adina s-a născut în anul 1984, iar povestea ei de viață este impresionantă. Diana s-a hotărât să povestească prin tot ceea ce a trecut de-a lungul timpului, iar amintirile sale sunt cutremurătoare.

Cei care au citit povestea Dianei au rămas împietriți. A fost bătută, abuzată, jignită, a trecut prin episoade care au marcat-o pentru totdeauna.

Totuși, Diana are puterea de a merge mai departe, iar întrebarea extraordinară din finalul postării sale – textul a fost făcut public pe pagina de Facebook a grupului ”România” – i-a pus pe gânduri pe toți cei care au citit povestea sa de viață.

”Salut România! M-am născut în vara anului 1984 (an creștin), într-un orășel din România. Am crescut cu bunica mea maternă, care acum nu mai e… și o perioadă cu mama, mătușa și unchiul (până au plecat toți din țară). Și tatăl meu plecase când eu aveam vârsta de două luni, o bătuse pe mama…se mândrește și descrie cum a târât-o de păr două etaje pe scări, cu ce o lovea și în ce zonă a corpului. … ce bătăi îmi dădea și mie… și altor copii și altor femei…”

Vecinul și bucățica de morcov
Îmi aduc aminte că pe la vreo 4 anișori, eram lângă blocul unde locuiam, cocoțată pe o bară dublă de bătut covoare…îmi plăcea tare mult; mă jucam cu prietena și vecina mea, Vasilica (ea mergea la gimnastică iar când se întorcea, îmi arăta și mie), dar in ziua aceea, “Sili” (așa cum o alintam pe Vasilica) nu era…

Un vecin care locuia în blocul de alături avea un beci sub pământ, intr-o grădina, între blocurile “noastre”. Era deschis. M-am dus până acolo să văd ce e înăuntru (eram o copilă foarte curioasă și eram fascinată să descopăr orice). Când m-am uitat in jos am văzut niște trepte înguste iar la capăt, vecinu’…era îmbrăcat cu o salopetă de culoare albastru închis. Curăța un morcov.

M-a întrebat dacă vreau iar eu i-am răspuns afirmativ și mi-a făcut semn să cobor… că-mi dă! Am acceptat și am început să cobor cu spatele ca să mă pot sprijini și cu mânuțele, iar in timp ce coboram simțeam răcoarea și liniștea din ce in ce mai tare. Odată ajunsă jos, in beciul luminat doar de lumina zilei, am primit o bucățică de morcov, iar în timp ce-l mâncam, vecinul și-a scos peni* cu o mână iar cu cealaltă m-a luat de mânuță și mi-a așezat-o pe peni lui…țin minte că am tras mâna pentru că am simțit forța…mai mult nu-mi amintesc din acea zi…

”Am crezut că a venit de la televizor ca să mă vadă pe mine”
În altă zi, pe la vreo 6 anișori, într-un autobuz aglomerat, eram între un bârbat de aproximativ 50 de ani care facea ceva la spatele meu și mă deranja, și o femeie în jur de 30 de ani. Nu părea că se cunoșteau între ei. Aceasta femeie, care era cu fața spre mine, mi-a zis să vin mai aproape de ea și m-a tras ușor lângă ea. M-am apropiat de ea, m-am întors cu spatele și am văzut cum acel bărbat își băga peni** în pantaloni.

O zi la grădiniță… educatoarele purtau haine normale. O femeie bine făcută, trecută de 45, cu halat alb, m-a pândit după un colț și când m-am apropiat, m-a lovit cu o enciclopedie in cap. Atât de tare a fost impactul încât, pentru un moment, mi-am pierdut cunostința și am căzut…încercam să fug de-acolo dar ea m-a oprit…

O altă zi, prin apropiere, m-am împrietenit cu un câine care semăna cu Lassie. Eram așa de bucuroasă! Am crezut că a venit de la televizor ca să mă vadă pe mine. Ne-am jucat împreună in acea zi, iar când am ajuns acasă, mândră, și am povestit despre întâmplare, am fost lovită cu o curea, în diferite părți ale corpului pentru că nu am fost la grădiniță.

La vârsta de 7 ani am început studiile la o școală generală (I-IV). Învățam cum să scriem, să citim, matematică, etc…cunoșteam colegi și prieteni noi, o altă lume. Învățătoarea noastră era o femeie pe la vreo 30 de ani, aproximativ. Ne bătea când nu știam sau nu ne făceam temele.

Mă pălmuia peste față, in cap și mă trăgea de coadă invârtindu-mă. Pe băieți îi palmuia peste față, in cap și îi trăgea de perciuni și de urechi. O dată i-a cerut tatălui unui coleg, care era tâmplar, să-i facă un arătător mai lunguieț. Doamna stătea la catedră “acum” și in afară de arătat la tablă cu acel băț, ne lovea cu el în palme, iar când vreun coleg sau colegă nu plângea sau nu se văita, îl lovea și peste mâini și degete ca să-i provoace plânsul. Și cam așa am “dus-o” 4 ani, de la 7 ani, până la 11 ani…și eu, și câțiva din colegii mei de clasă.
…încă mai este învățătoare!

”Era beat și ne lovea fără milă, uneori până la sânge”
Pe la vreo 13 ani, mă jucam in preajma unui magazin. Un bărbat, cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, a ieșit din magazin și se îndrepta spre mine. M-a întrebat dacă vreau napolitană și am acceptat.

După ce am mâncat-o, mi-a spus să merg cu el dar am refuzat și m-am îndepărtat de el. După puțin mers, m-am uitat în spate și am văzut îngrozită cum acel bărbat mergea la câțiva metri in spatele meu. Inima începuse să-mi bată foarte repede și am accelerat pasul… eram în cartierul unde locuiam dar îmi era frică să merg acasă… tatăl meu, la care mă mutasem ca să-mi termin școala, era beat și ne lovea fără milă, uneori până la sânge… am ieșit din cartier, în stradă, pe bulevard.

El, după mine! Tremuram toată! Am izbucnit în plâns și am urinat în pantaloni…eram disperată! În mulțime am început să țip și să strig în gura mare că acel bărbat mă urmărește… o femeie mi-a zis să tac și să plec acasă dar trebuia să aștept ca tata să adoarmă ca să pot intra in casă…am stat afară până târziu…

Aveam 14 ani. Eram la o petrecere pe o terasă de vară cu o prietenă și ne-am decis să mergem acasă. Trebuia să traversăm un parc. În seara aceea era tare întuneric și stâlpii de felinare nu funcționau. Aproape de ieșire, pe-o bancă, erau 2 băieți așezați iar altul stătea în picioare. Cel din picioare s-a pus în fața noastră, blocândune trecerea. Ne-a întrebat unde mergem și i-am răspuns că acasă. El a zis că mai bine mergem cu el, eu i-am zis că nu, iar ceilalți 2 s-au ridicat și ne-au înconjurat între toți.

În acel moment mi-am dat seama că vor să abuzeze de noi și am luat-o pe prietena mea de mână. În timp ce ne împingeau ușor să mergem în direcția dorită de ei, eu mă gândeam cum să scăpăm din asta. O strângeam pe prietena mea de mână și încercam să comunic într-un fel secretos cu ea, ca să înțeleagă că noi trebuie să scăpăm de ei. Ne-au spus că o să luăm o mașină și o să conducem…la un moment dat, prietena mea era încântată de idee…numi venea să cred!

”M-a apucat de păr și m-a tras după el”
După câteva minute am ajuns într-un cartier întunecat. Eu eram în alertă tot timpul și pregătită să fac tot ce pot ca să fug. Ne-am oprit în fața unui bloc iar unul din ei a spus că merge să ia o mașină, și să-l așteptăm pe banca din fața blocului. Într-un moment de neatenție a celor doi, am intrat în bloc și am urcat până la ultimul etaj în goană. După câteva minute, cel care plecase ca să aducă mașina, a urcat și el și ne-a zis să mergem.

Noi i-am spus că nu vrem iar el a venit spre noi, m-a apucat de păr și m-a tras după el. Eu am început să țip cât am putut de tare, el mâ târa și mai repede pe scări. Un locatar de la etajul 2 a deschis și i-a spus să-mi dea drumul, iar el a zis că sunt nevasta lui și că trebuie să merg cu el. Am izbucnit în lacrimi…credeam că va reuși să mă ia spunând că sunt nevasta lui…și i-am repetat de nenumărate ori că nu sunt nevasta lui. Locatarul a insistat până mi-a dat drumul. Speriate și în stare de șoc, tremuram amândouă de frică…acel salvator (locatarul) ne-a dus cu mașina lui acasă…

Când aveam 17 ani, mergând pe trotuar, 2 bărbați de aproximativ 20 de ani veneau din direcția opusă. Când au trecut pe lângă mine unul din ei m-a lovit cu palma pe fund. Eu m-am întors indignată, și i-am zis că e un nesimțit. Ei au început să mă înjure iar unul din ei m-a lovit cu un obiect din plastic în cap…

Povestea mea e mult mai lungă… La 18 ani am fugit din țară! Acum aud și văd știri despre abuz de putere către copii, femei și alți oameni, animale, natură, planetă…și-mi aduc aminte că nu s-a terminat nici pentru mine…nu mai am chef de viață în aceste condiții! De ce faceți copii dacă nu sunteți în stare să le oferiți siguranță, iubire și pace?”