Originile europene ale filistenilor, adeseori menţionaţi în Biblie, demonstrate cu ajutorul testelor ADN

Străvechii filisteni, adeseori menţionaţi în Biblie, ale căror origini i-au fascinat pe oamenii de ştiinţă de multe decenii, au ajuns în Orientul Mijlociu venind din sudul Europei în urmă cu peste 3 000 de ani, potrivit unor noi teste ADN, informează Reuters şi AFP.

Aceste descoperiri genetice au fost făcute în urma analizării unor schelete dezgropate de arheologi în Israel în 2016, inclusiv oase de copii îngropate sub casele filistenilor, au anunţat autorii unui studiu publicat miercuri în revista Science Advances.

Această populaţie a fost descrisă cu regularitate ca un inamic al israeliţilor în textele biblice. Uriaşul Goliat era filistean. La fel a fost şi Dalila, care l-a trădat pe legendarul luptător şi judecător Samson, realateaza Agerpres.

Din cauza reputaţiei lor proaste, numele filistenilor (modificat de-a lungul secolelor în „filistin” – n.r.) a devenit sinonim cu grosolănia, ignoranţa şi ostilitatea faţă de cultură.

În pofida celebrităţii lor, locul de unde au venit înainte de a se instala în regiunea de coastă ocupată în prezent de sudul Israelului şi Fâşia Gaza a rămas un mister. Potrivit unor teorii diverse, strămoşii filistenilor îşi aveau originea în Regiunea Egeeană sau în nordul Levantului sau reprezentau o cultură locală.

„Studiul nostru a arătat pentru prima dată că filistenii au imigrat în această regiune în secolul al XII-lea î.e.n.”, a declarat Daniel Master, directorul Expediţiei arheologice Leon Levy din Aşkelon, un oraş costier unde a fost descoperit primul cimitir filistean şi, totodată, unul dintre cele cinci situri filistene localizate în sud-vestul Israelului.

Textele biblice şi egiptene îi includeau pe filisteni în categoria „popoarelor mării”, în timp ce obiectele lor de olărit, vopsite în roşu şi negru, dar şi arhitectura lor păreau să indice legături cu civilizaţii prezente în Marea Egee.

„Ideea potrivit căreia filistenii erau imigranţi nu a putut fi niciodată demonstrată în trecut”, a precizat Daniel Master.

Osemintele descoperite în Aşkelon, datând din Epoca Bronzului şi Epoca Fierului, au fost analizate graţie tehnologiilor de vârf în Germania.

Comparând genomul osemintelor din ambele perioade, „am descoperit că filistenii, care erau prezenţi în Epoca Fierului, aveau o parte a genomului lor ce nu exista la populaţiile care trăiseră acolo în Epoca Bronzului”, a explicat Michal Feldman, una dintre cercetătoarele de la Institutul Max Planck pentru ştiinţe ale istoriei umane din Jena, în Germania.

„Acea parte a genomului pare să fie derivată din genomul european”, a adăugat ea.

„De 150 de ani, arheologii din lumea întreagă lucrează la acest subiect”, a subliniat Daniel Master, care consideră că descoperirea făcută de acest studiu este „extraordinară”.

Prima migraţie „urmărită” de cercetători

Echipa lui Daniel Master a descoperit în 2013 un cimitir filistean în Aşkelon, fapt ce a permis obţinerea unui număr mare de probe ADN pentru arheogeneticieni.

Însă rezultatele acelor cercetări au fost publicate abia miercuri, deoarece metodele ce au permis realizarea descoperirii nu erau disponibile în trecut, a precizat Michal Feldman.

Cercetătorii au plasat originea filistenilor „în Europa, probabil în Europa de Sud”, dar spun că nu deţin „încă date suficiente pentru identificarea populaţiei originale exacte”, a precizat aceeaşi cercetătoare.

Motivele care i-au determinat pe filisteni să se mute pe coastele estice ale Mării Mediterane spre sfârşitul Epocii Bronzului rămân, de asemenea, învăluite în mister.

Potrivit lui Daniel Master, în secolul al XIII-lea î.e.n., mai multe migraţii umane au atins ţărmul estic al Mării Mediterane. Este pentru prima dată când cercetătorii au putut să ia urma uneia dintre ele.

Filistenii, care erau comercianţi şi marinari, nu practicau circumcizia, mâncau carne de porc şi de câine, aşa cum atestă oasele găsite în ruinele celorlalte patru cetăţi filistene învecinate (Gath, Gaza, Ashod şi Ekron), care alcătuiau statul filistean.